La data de 15 februarie 2024, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a făcut următoarele declarații: Ucraina va fi primită în NATO rapid, similar cu cazurile Finlandei și Suediei. Însă, doar în momentul în care condițiile politice vor fi favorabile.
„Facem pași pentru a pregăti Ucraina pentru aderare, astfel încât, când va veni momentul deciziei, aceasta să se poată alătura rapid, la fel cum am observat cu Suedia și Finlanda”, a menționat Stoltenberg.
De asemenea, a subliniat că „O invitație va fi extinsă când condițiile vor fi îndeplinite și când toți membrii alianței vor fi în acord. Ne apropiem de această etapă”, a completat el.
Jens Stoltenberg: Deși în război, Ucraina „mai aproape ca niciodată” de aderarea la NATO !
În perioada premergătoare cererii lor de aderare din mai 2022, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, cele două țări nordice, Finlanda și Suedia, au colaborat îndeaproape cu NATO timp de decenii.
Finlanda a reușit să devină membră a alianței în aprilie anul precedent. Astfel, a marcat cel mai rapid proces de aderare în istoria organizației occidentale.
Se anticipază că Suedia va finaliza procesul de aderare în primăvară. Urmează ca parlamentul Ungariei să se întrunească. Aceasta este ultima țară din cei 31 de aliați care trebuie să organizeze un vot de ratificare.
Jens Stoltenberg a subliniat că conflictul din Ucraina a intensificat cooperarea între NATO și Ucraina. Mai ales în termeni de „interoperabilitate”. Adică pe fondul furnizării extinse de echipamente militare occidentale avansate către Ucraina. Inclusiv avioane de luptă F16.
El a anunțat, de asemenea, crearea unei noi academii militare NATO-Ucraina la Bydgoszcz, în nordul Poloniei.
Summitul aniversar de 75 de ani al NATO reprezintă o oportunitate deosebită pentru a extinde o invitație Ucrainei. El se va desfășura în iulie la Washington.
Cu toate acestea, situația de pe câmpul de luptă nu este prea roz. Cu alte cuvinte, nu se anticipează o recuperare iminentă a teritoriilor ocupate de Rusia în sud-estul Ucrainei și Crimeea de la anexarea din 2014.
Această situație complică aplicarea articolului V al NATO, care se referă la apărarea mutuală, și ridică preocupări privind posibilitatea unui conflict direct între NATO și Rusia.
Jens Stoltenberg, vorbind după o întâlnire cu miniștrii apărării din cadrul NATO, a exprimat îngrijorarea că o victorie a președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina ar putea ulterior să pună în pericol state membre NATO precum Polonia sau țările baltice.
Comentariile sale vin în contextul în care informații de la serviciile secrete americane dezvăluie că Rusia lucrează la dezvoltarea unei arme spațiale cu capacitate nucleară.
În acest sens, „În cadrul NATO, schimbăm în mod constant informații între aliații NATO și monitorizăm mereu toate amenințările potențiale din toate domeniile”, a declarat Stoltenberg, dar a refuzat să comenteze rapoartele privind arma spațială rusă.
Vorbind mai pe larg, el a adăugat: „Nu vedem nicio amenintare militară iminentă împotriva alianței”.
În momentul de față, Jens Stoltenberg a subliniat că NATO își intensifică eforturile. Cu ce scop? Pentru a preveni, în primul rând, orice greșeli de apreciere din partea Moscovei referitoare la angajamentul alianței de a apăra fiecare dintre membrii săi.
În acest scop, aproximativ 90.000 de trupe NATO participă la un exercițiu denumit Steadfast Defender. Acesta are ca scop verificarea rapidității cu care forțele pot fi mobilizate pe teritoriul alianței pentru a proteja flancul estic.
Această perioadă de pregătire strategică coincide cu pregătirile pentru summitul NATO de la Washington. Și, de asemenea, cu perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din Statele Unite din noiembrie. Astfel, s-au adăugat noi provocări pentru alianță.
În acest climat politic tensionat, Donald Trump, candidatul republican, a generat controverse cu declarații în campania sa de realegere. Cu alte cuvinte, a sugerat că Rusia ar trebui să poată ataca statele NATO care nu contribuie suficient financiar la bugetul alianței.
În plus, Camera Reprezentanților din SUA are pe ordinea de zi votarea unui nou pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 95 de miliarde de dolari. Prin urmare, s-au stârnit îngrijorări la Kiev privind posibilitatea unei scăderi a sprijinului occidental după doi ani de conflict.
Practic, Stoltenberg a respins retorica lui Trump. Și, de asemenea, a declarat că se așteaptă ca SUA să aprobe în scurt timp ajutorul financiar.
În afirmaţiile sale, „Mă aștept ca SUA să fie un aliat ferm”, a spus el.
Stoltenberg a subliniat importanța unei alianțe NATO puternice și a unei victorii a Ucrainei. El a subliniat, totodată, că acestea sunt vitale pentru securitatea Europei. Dar și pentru cea a Statelor Unite.
În ciuda întârzierilor și a comentariilor lui Trump, el a menționat următorul lucru: Există un sprijin larg și bipartizan în SUA pentru ajutorul furnizat Ucrainei.
Stoltenberg a avertizat că o victorie a lui Putin în Ucraina ar putea servi drept un stimulent pentru alți lideri autoritari. Președintele chinez Xi Jinping este un exemplu. Stoltenberg a mai sugerat că evenimentele din Ucraina ar putea prefigura situații similare în alte regiuni, cum ar fi Taiwan.
Astfel, el a subliniat că desfășurările actuale din Ucraina au implicații semnificative pentru securitatea globală și, în mod particular, pentru securitatea Statelor Unite.
Sursa: https://www.caleaeuropeana.ro/stoltenberg-putin-a-pierdut-ucraina-pentru-totdeauna-este-acum-mai-aproape-ca-niciodata-de-nato-si-de-ue/
